Evenimente · Experiențe

Spărgătorul de nuci

Dacă ești în căutarea unui cadou frumos pentru perioada sărbătorilor (Sf. Nicolae, Crăciun) și îți place să oferi celor din jur experiențe am o recomandare pentru tine. Bineînțeles, mă refer la o vizită la un spectacol de balet. Iar pentru că e o perioadă atât de frumoasă, Spărgătorul de nuci este o alegere pe care sigur nu o veți regreta.

Am fost anul trecut și m-a surprins plăcut jovialitatea și spiritul ludict a celor două acte. Mai mult, vă puteți bucura de această experiență indiferent dacă ați mai fost sau nu la acest fel de spectacole. Puteti merge cu familia, cu prietenii sau chiar și cu copiii. Ca și recomandare, pentru a vă asigura că experiența e maximală, citiți descrierea spectacolului – povestea va fi extrem de ușor de înțeles. Cât pentru inițiații baletului tot ce pot spune e să îndrăzniți să redescoperiți acest spectacol magic!

 

P.S. În 6 și 15 decembrie sunt următoarele spectacole la Teatrul Național din Cluj. Vă recomand să vă grăbiți căci mai sunt doar câteva bilete! Mai multe detalii despre Spărgătorul de nuci găsiți aici.

 Aștept impresiile voastre!

 

 

Anunțuri
Evenimente

Trăiască România dodoloață!

99 de ani de la Proclamația de la Alba Iulia în care se votează să existe o singură Românie. „Astăzi, prin hotărârea noastră se înfăptuiește România Mare. Una și nedespărțită . Pot fi fericiți toți românii de pe aceste plaiuri. Ne unim pe veci cu țara mamă România.”

România suntem noi, românii ei – mereu a fost și mereu va fi așa. Țara asta frumoasă-i ca un buchet de flori – să fim mândri și demni de ea. Nu doar azi, ci în fiecare zi rolul nostru e să facem țara să strălucrească cum strălucea în urmă cu 99 de ani,

E un drept și o datorie deci să fim fericiți cu toții și mai ales să fim uniți!

Trăiască România Mare!

Trăiască România dodoloață!

P.S. În toate localitățile din țară sunt multe evenimente azi care încep de obicei cu arborarea steagului și parade miltare – luați-vă un răgaz pentru a redescoperi o Românie de paradă!

Imagini pentru romania dodoloata

 

Evenimente

ShoeBox – pentru că putem să facem diferența!

Uite acum bate decembrie la ușă și poate vă întrebați de ce a fost așa mare liniștea pe blog. EI bine, a fost o lună intensă, plină de evenimente frumoase (atât de plan personal, cât și profesional – poate am să revin și aici cu detalii despre ele) și vestea bună e că am pregătit ceva frumos pentru luna ce vine.

În fiecare an la compania la care lucrez se organizează campania ShoeBox si mi-am dorit mult să fiu și mai activ implicată, iar anul acesta am ales sa coordonez proiectul. Am început din luna septembrie să lucrăm împreună cu câțiva colegi la conceptul ShoeBox din acest an și să facem research de locuri unde ar fi nevoie de ajutorul nostru. Și am găsit – o mulțime: centre de plasament și de zi, centre maternale, case de tip familial și un complex pentru recuperarea copiilor cu handicap.

În total sunt 360 de copii și tineri pentru care vrem ca sărbătorile să fie puțin mai calde. Și asta nu doar prin prisma cadourilor ce vor ajunge la ei, ci prin caldura umnă cu care ne dorim să-i înconjurăm când ne vom duce să-i vizităm. E minunat când vezi că sute de colegi se mobilizează și cntribuie la un astfel de proiect care aduce bucurie și speranță!

Cred în astfel de campanii și mai cred că fiecare putem să facem diferența; măcar din când în când; măcar o dată pe an în preajma sărbătorilor de iarnă. Am ales să vă scriu acum și aici despre această campanie din dorința de a vă impulsiona și pe voi să dăruiți într-o formă sau alta!

Aștept cu drag poveștile voastre!

 

shoebox

Reviews

Ce am învățat din cartea lui Tibi Ușeriu

L-am întâlnit pe Tibi într-o zi de Octombrie la birou – aveam un eveniment intern despre eșec și cum să treci peste acesta, iar unul dintre invitații care urmau să ne vorbească era Tibi. Știam despre el că a câștigat un ultra maraton la cercul polar și că are o carte prin librării. Atât.

Discursul lui a foat sincer și povestea m-a captivat de la propoziția numărul trei.

Am înțeles prin modul în care vorbește că de la Tibi putem în mod clar să ne inspirăm când vine vorba despre a trece peste un eșec. Sau câte om avea fiecare.

În acea zi i-am cumpărat cartea și am început să o citesc când am plecat în concediu (recunosc, nu plec fără cel puțin o carte la mine sau nu e gata vacanța fără a-mi cumpăra una). Printre multe aventuri prin Sicilia, am terminat de citit cartea lui Tibi, iar mai jos găsești ce am învățat din ea.

Împacă-te cu tine însuți

Trăim printre oameni, e adevărat. E important ca cei din jur să ne accepte. Însă dacă înainte de toate nu ne acceptăm noi exact așa cum suntem, nu ne iertăm dacă e cazul sau nu suntem blânzi cu noi când e nevoie, cum am vrea să facă asta cei de lângă noi?

Ia-o de la capăt ori de câte ori e nevoie!

Nimic nu-i permanent. Ceea ce facem azi, e puțin probabil să facem peste câteva luni (ce să mai spun de 5-10 ani?). Pot să nu fie aspecte uriașe ale vieții noastre aceste schimbări. Sau pot să fie. Ideea-i că o luăm de la capăt în fiecare zi sau după fiecare etapă a vieții pe care o încheiem. Și trebuie să facem asta în continuare. Să o luăm de la capăt de câte ori e nevoie, până când Gott va spune stop (partea asta e cu substrat, citește cartea).

”Atunci când crezi că nu mai poți, mai poți puțin”

Ce-ar mai fi de zis aici? Că mi-am repetat asta de multe ori când simțeam că-mi ating limitele și am să mi-o repet în continuare. Pentru că într-adevăr, fiecare mai putem puțin!

Tibi_useriu_book1

P.S. Recomand lectura!

Tibi_useriu_book2

Rețete

Brioșe sărate – simplu, rapid și gustos

Știi momentele alea când deschizi ușa frigiderului și o închizi la loc? Și apoi mai faci asta de câteva ori. Parcă ai mânca ceva, dar nu știi ce. Așa că opțiunile-s următoarele: fie comanzi ceva, fie gătești ceva sau mergi și dormi. 🙂

Ei bine, pentru momentele în care vrei totuși să faci ceva de mâncare simplu, rapid și gustos, îți propun brioșele sărate.

Ingrediente

  • 2 căni făină
  • 3 ouă mari (sau 4, dacă sunt mai mici)
  • 2 linguri smântână
  • 200g cașcaval/ brânză (eu am folosit un mix de cașcaval și telemea)
  • 1/2 apă
  • 1/2 cană ulei
  • sare după gust
  • chimen (după gust)

Necesar

  • tavă de brioșe
  • cuptor încălzit la 170C
  • puțină pasiune și încredere în ceea ce faci

Cum se fac brioșele?

  • se pun toate ingredientele într-un bol
  • se mixează până la obținerea unui amestec de consistența mierii
  • se pune aluatul în tavă în formele pentru brioșe, iar după gust se poate adăuga cașcaval răzuit sau chimen peste compoziție

Când sunt gata?

  • după 15-20 de minute de stat în cuptor sau
  • când e rumen cașcavalul și au vatră brioșele sau
  • când pui o scobitoare în brioșă, iar aluatul nu se lipește de ea

Voi ce rețete similare faceți?

 

Călătorii

Jurnal de călătorie – Sicilia

Am pregătit călătoria în Sicilia cu atenție pentru că știam că are multe de oferit și am vrut să profităm din plin de timpul petrecut aici.

Palermo

Am aterizat în Palermo. Ne-am luat mașina din aeroport și am pornit spre locul de cazare. Regulile din trafic sunt similare cu cele din Istanbul – adică inexistente. De exemplu, dacă o stradă cu sens unic are 3 benzi, la linia de start vor sta 5 mașini în paralel – pentru că încap. În intersecții se aplică regula: are prioritate cel cu tupeul mai mare. Și tot așa, ai prins ideea.

Pe scurt, mașini mici, motorete, scutere și pietoni, toți au grijă ca străzile să fie pline. Se opresc în mijloc de drum (adică în mijlocul străzii, nu pe trotuar – așa, ca să setez corect asteptările) se salută, se pupă, își dau binețe și își continuă ziua.

Și în toată nebunia asta, imaginează-ți te rog un oraș de 650 000 de locuitori, ce adăpostește cel mai mare centru istoric din Europa. Aici dai dintr-o catedrală într-un muzeu, dintr-un muzeu într-o biserică, dintr-o biserică într-o piață frumos decorată cu fântâni și statui și dintr-o piață din aceasta într-un palat. Toate sunt peste tot și sunt spectaculoase, cu arhitecturi impresionate și povești incredibile în spate.

Zingaro

Am părăsit Palermo pentru a face cunoștință cu prima Rezervație naturală din itinerariul nostru – Zingaro, undeva in nord vestul insulei.

Intrarea în Rezervație se face din apropierea localității Sân Vito lo Capo, iar din Palermo drumul e aproximativ o oră și jumătate cu mașina. Dacă mergi acolo asigură-te că ai încălțăminte comodă, costumul de baie și apă (condiția fizică îți face viața mai ușoară, cu mențiunea că te poți aventura și fără).

Am stat aproape o zi în Rezervație și am văzut aproape jumătate din coastă – e nevoie de câteva zile pentru a vedea toată rezervația, însă merita din plin. Peisajele sunt incredibile.

Las mai jos câteva poze, cu mențiunea că cele mai faine sunt pe cardul de la aparat și că o să vi le arăt după ce ma întorc.

Cam așa s-au scurs, pe repede înainte, primele două zile.

Dacă ai fost prin Sicilia, spune-mi ce să nu ratez.

Palermo

Ce vedeți aici e un Mozaic din marmură de diverse culori.

Zingaro

Reviews · Scrisori catre cunoscuti si nestiuti

Dragă Andrei, …

Ți-am citit povestea – aia unde ești personajul principal. Povestea unui adolescent nesigur, arogant, dornic să se descopere și care mereu se împarte în două lumi (sau mai multe). Am încercat să țin pasul cu acțiunea și cu tine – povestea ta e ca un carusel. Speram ca pe măsură ce păsești în anii tinereții să fii mai puțin haotic, mai puțin arogant – ai rămas însă glumeț, obscen și nesigur. Asta nu e bine sau rău – e realitatea și știm cu toții ca lucrurile nu-s doar albe sau negre.

Ai tras multe concluzii în timpul poveștii; ți-am apreciat onestitatea pagină cu pagină (onestitatea aia de om care-și rememorează trecutul pentru a se înțelege; nebunia unui tânăr care face ce poate pentru a se accepta – pe el și propriile decizii). Sper să ajungi să și folosești aceste lecții cândva, pentru că în ”Suge-o Ramona” n-a fost niciodată vorba cu adevărat despre o ea … ci despre povestea ta.

Mai jos, fragmentul meu preferat din carte (și nu, nu-i toată carte scrisă în această manieră – din contro!)

Îmi mai doream un cuvânt, ea își mai dorea un glas, eu îmi mai doream o secundă, ea își mai dorea un ceas. Îmi doream un zâmbet, ea își mai dorea un surâs, eu îmi mai doream o rază, ea mai voia un apus. Îmi mai doream o frază, ea își mai dorea o poveste, nu mai era loc de regrete, nici de păreri sau proteste.

suge-o ramona

P.S. Andrei la care fac referire e personajul principal din carte, nu autorul cărții (că nu știu să fie o autobiografie)